De anul viitor se va aplica pentru prima dată regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică.
O serie de reglementări care au drept scop creșterea responsabității la nivel european pentru actorii implicați în procesul electoral. Reprezentanța Comisiei Europene în România a găzduit o dezbatere despre principalele modificări pe care le va aduce regulament.
Transparența în publicitatea politică
Punctele principale pe care le-ar putea aduce noul regulament vizează chestiunile legate de transparență și de stabilirea unui public țintă în publicitatea electorală. Aceste aspecte ar responsabiliza nivel european actorii politici, a declarat Bogdan Bârlă, reprezentantul Comisiei Europene în România.
Bogdan Bârlă, reprezentantul Comisiei Europene în România: ”În primul rând, publicitatea politică este acea publicitate care vine din partea unui actor politic. Sau este făcută în numele unui actor politic și care își propune să influențeze un comportament de vot. Sau legat de alegeri, legat de referendumuri sau, în general, de un proces legislativ aflat în derulare. Cred că cuvântul cheie din regulament este de transparență”.
Informații sensibile
”Într-adevăr publicitatea politică, conform prevederilor regulamentului, trebuie să fie transparentă, trebuie să fie foarte clar cine este sponsorul publicității politice. În plus, trebuie să fie însoțită de aceea transparent sinopis, o notificare privind transparența. Acesta trebuie să conțină, pe lângă numele celui care plătește publicitatea politică, informații precum sumele alocate. Ca și proveniența fondurilor, durata campaniei respective și, când e cazul, alegerile sau referendumul în legătură cu care se face. În legătură cu targetarea, regulamentul vine cu niște reguli foarte clare, interzicând targetarea persoanelor pe baza unor date personale sensibile. Acestea pot fi orientarea religioasă, etnia, orientarea sexuală… Decât în cazul în care aceste persoane își oferă explicit acordul pentru a fi targetate pe baza acestor date personale”, a mai spus a declarat Bogdan Bârlă.
Nu există foarte multe mecanisme de transparență în ceea ce privește publicitatea politică. De aceea e și e nevoie de mecanisme comune la nivel european pentru finanțarea campaniilor, în ciuda legislației diferite naționale.
Septimius Pârvu de la Expert Forum a trecut în revistă câteva concluzii ale cercetării ce vizează reglementarea publicității politice.
La cine ajung banii
Septimius Pârvu: ”Nu zic nimic revoluționar. De trei-patru ani, publicitatea politică a devenit un mecanism care se manifestă prin cumpărarea presei, practic, prin contracte netransparente. Doar, să vă dau un exemplu, în 2020 au fost cheltuiți 100 de milioane de lei pentru contracte de promovare. Nu știm exact ce înseamnă asta, care au ajuns la site-uri, probabil indirect în diverse alte entități, câteodată prin intermediar. Și atunci trebuie să menționez că există și un proiect în Parlament în acest moment, îl găsiți la Camera Deputaților cu numărul 516/ 2023. Acesta modifică legislația privind finanțarea partidelor și, parțial, încearcă să definească și ceea ce înseamnă publicitate politică. Complementar cu ceea ce există în regulament, pentru că regulamentul oricum se va aplica. Dar există și acest proiect în paralel, care a fost inițiat în 2020 de AEP și acum este preluat în Parlament. El ar impune și mecanisme de transparență, practic, să știm la cine ajung acele contracte”.
Regulamentul privind publicitatea politică se va aplica din 2024. El impune noi condiții de raportare pentru entitățile care oferă publicitate politică, dar și pentru cele care o publică.
