Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a înaintat, marți seară, Dumei de Stat de la Moscova, un proiect de lege cu privire la încetarea tratatelor internaționale ale Federației Ruse cu Consiliul Europei (CE), inclusiv Carta Consiliului Europei, convențiile europene privind reprimarea terorismului și protecția drepturilor omului. Documentul a fost introdus deja în baza de date electronică a Dumei de Stat.
Decizia liderului de la Kremlin vine în contextul în care Consiliul Europei a anunțat, tot marți, că ia în calcul înființarea unui parchet internațional care să strângă dovezi împotriva acțiunilor ilegale ale Rusiei în Ucraina întru pedepsirea vinovaților.
Vladimir Putin propune retragerea Rusiei din toate tratatele internaționale
„Proiectul de lege federală propune încetarea tratatelor internaționale cu Consiliul Europei cu privire la Federația Rusă”, arată documentele explicative ale inițiativei luată de Vladimir Putin, potrivit publicației ucrainene Pravda.com.ua.
Astfel, zeci de tratate au fost propuse pentru denunțare în Duma de Stat a Rusiei, printre acestea aflându-se și Carta Consiliului Europei de după cel De-al Doilea Război Mondial sau Convenția europeană pentru reprimarea terorismului semnată în 1977.
„În legătură cu încetarea calității de membru al Federației Ruse la Consiliul Europei, următoarele tratate internaționale vor fi considerate că au încetat să mai aibă efecte cu privire la Federația Rusă de la 16 martie 2022: Carta Consiliului Europei din 5 mai 1949, <…> Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950, <…> Convenția europeană pentru reprimarea terorismului din 27 ianuarie 1977”, se arată în document.
De asemenea, printre documentele vizate se numără și Carta europeană a autonomiei locale din 15 octombrie 1985 și Carta socială europeană (revizuită) din 3 mai 1996. În același timp, mai multe protocoale vor fi reziliate.
Decizia liderului de la Kremlin, luată sistematic
Decizia lui Vladimir Putin vine după ce zilele trecute acesta l-a numit pe ministrul adjunct de externe al Rusiei, Alexander Grushko, drept reprezentant oficial al său, fix în momentul în care parlamentul rus a luat în considerare problema rezilierii tratatelor internaționale ale Consiliului Europei cu privire la Federația Rusă în contextul agresiunii din Ucraina începută încă din februarie 2022.
În același timp, Rusia s-a retras din Consiliul Europei încă din luna martie a anului trecut, la doar câteva săptămâni după începerea războiului din Ucraina. Motivul ar fi fost acela că „statele NATO și ale Uniunii Europene, abuzând de majoritatea lor în Consiliul Europei, transformă constant această organizație într-un instrument de politică anti-rusă, refuzând un dialog egal și toate principiile privind care a fost creată această structură paneuropeană”, conform spuselor ministrului de Externe rus, Serghei Lavrov.
CE vrea înființarea unui parchet internațional pentru condamnarea Rusiei
Comisia Europeană a transmis recent că lucrează la înfiinţarea unui parchet internaţional menit să strângă dovezi ale infracţiunilor de agresiune comise de Rusia în Ucraina. Acest pas va fi unul preliminar, înaintea unei eventuale creări a unui tribunal special, transmite AFP.
„Înainte ca discuţiile cu privire la un tribunal special să poată obţine suficient consens şi sprijin internaţional, ar putea fi luat în considerare mai întâi un mecanism de anchetă”, a explicat comisarul UE pentru Justiţie, Didier Reynders, la Strasbourg.
Practic, autoritățile europene au în vedere declanșarea unei ample anchete privind agresiunile Rusiei în Ucraina.
„Comisia are în vedere posibilitatea înfiinţării unui parchet internaţional în vederea declanşării unor anchete privind infracţiunea de agresiune cu scopul de a păstra şi stoca probe în vederea unor eventuale procese viitoare”, a mai transmis acesta.
Totuși, ideea nu este una nouă, informații cu privire la acest subiect fiind făcute în ultimele luni. Și preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus, încă din noiembrie anul trecut, să se lucreze la crearea unui tribunal special „sprijinit de ONU” pentru a judeca „infracţiunile de agresiune” ale Rusiei în Ucraina, aşa cum solicită Kievul.
CPI are jurisdicție doar asupra crimelor de război
De asemenea, luni, la sediul sediul Curţii Penale Internaţionale (CPI) de la Haga, ministrul german de externe Annalena Baerbock, a cerut, un „nou format” de tribunal pentru „aducerea liderilor ruşi în faţa justiţiei”, în condițiile în care CPI are jurisdicţie doar asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii comise în Ucraina, nu și asupra „infracţiunilor de agresiune” ale Rusiei, deoarece atât Moscova, cât şi Kievul, nu sunt semnatare ale Statului de la Roma de înfiinţare a Curţii.
În condițiile în care Ucraina a acceptat jurisdictia CPI, lucru care i-a permis în luna februarie să deschidă o anchetă privind crimele de război şi crimele împotriva umanității comise de Rusia, Kievul trebuie să ratifice Tratatul de la Roma, a mai insistat Didier Reynders.
„Acesta ar fi un semnal important din partea Ucrainei”, a conchis comisarul european.
