Vizita lui Xi Jinping în Federația Rusă nu a rezolvat toate problemele pe care le are de soluționat Kremlinul. Moscova are nevoie de o nouă înțelegere contractuală între Gazprom și autoritățile chineze. Din nefericire, pentru Vladimir Putin, omologul său chinez l-a refuzat.
Deși, președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Xi prieten drag în cinstea căruia a ținut și un toast, oficialii chinezi nu au semnat un nou contract pentru achiziționarea de energie rusească sau pentru construirea gazoductului Power of Siberia II.
Xi Jinping l-a refuzat pe omologul să rus Vladimir Putin
Președintele rus a oferit Republicii Populare China 98 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, o cfiră de șase ori mai mare decât livrează Gazprom în momentul de față. Totodată, liderul rus a declarat că un nou proiect de gazoduct a fost la un pas de a se construi.
Însă, în declarația comună semnată de Xi, nu se face referire la nicio conuctă în schimb se face trimitere la „consolidarea parteneriatului” în domeniul energiei, însă, Jiping nu a menționat nimic despre energia rusească în declarația de presă.
Concernul rus, Gazprom are nevoie de contractul chinezesc în condițiile în care în urma sancțiunilor a pierdut piața europeană și mai mult de jumătate din exporturile de anul trecut. La ora actuală fluxul de gaze livrat Europei a scăzut sub nivelul celor din ultimii ani ai URSS-ului, nu este exclus ca în acest an cantitatea de gaz livrată de Rusia să revină la valorile înregistrate în perioada sovietică din timpul lui Iuri Andropov și Leonid Brejnev.
„Gazprom are o situație dezastruoasă în ceea ce privește exporturile”, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată companiei. China va achiziționa 22 de miliarde de metri cubi de gaz în acest an, o cantitate de șapte ori mai puțin decât consuma UE înainte de război.
Beijingul nu are nevoie de gazul rusesc
Costul livrărilor este de 290 de dolari/mia de metri cubi, iar prețul contractului pentru continentul european a fost de 1.000 de dolari în luna decembrie, potrivit estimărilor efectuate de analistul BCS Ronald Smith.
Cu toate că Rusia a aplicat o reducere de 70% „Problema este că Beijingul pur și simplu nu are nevoie (de gaz suplimentar)”, a precizat Butt Odgerel, analist senior la Energy Policy Research Foundation.
Se pare că Beijingul a învățat din greșelile altora în special din cazul Europei și face tot posibilul pentru a-și diversifica furnizorii, mai ales că pe piața energiei sunt actori precum Australia, Turkmenistan, SUA și Qatar care vor să vândă gaz. „Este o piață a cumpărătorilor. Și, dacă Rusia nu face o ofertă extrem de atractivă, China poate aștepta oricât de mult dorește”, a completat Butt Odgerel, citat de ziare.com.