România va trece la ora de iarnă în ultimul weekend din luna octombrie în noaptea dintre 29 respectiv 30 octombrie atunci când ceasurile se vor da înapoi cu o oră, ora 4 devine ora 3. Prin urmare, ziua de duminică vă avea 25 de ore, fiind și cea mai lungă din an. Această schimbare se produce de două ori pe an în prima lună a primăverii și la sfârșitul lunii octombrie.
După echinocțiul de toamnă, atunci când Soarele își urmează cursul firesc și traversează ecuatorul ceresc, are loc trecerea la ora de iarnă. Echinocțiul de iarnă marchează în mod oficial sfârșitul verii și reprezintă momentul în care noaptea începe să fie mai lungă decât noaptea.
Uniunea Europeană vrea să renunțăm la schimbarea orei
Istoria ne spune că ora de vară a fost adoptată pentru prima dată de Germania și imperiul Austro-Ungar în aprilie 1916 pentru a reduce consumul de cărbune. Totodată, în ultima perioadă modificarea orei a fost un subiect destul de dezbătut în cadrul Uniunii Europene care a solicitat statelor să adopte fie ora de vară fie cea de iarnă.
Însă, această solicitare a rămas în ”aer”, dat fiind faptul că până în prezent nici România și nici alte state nu au luat o decizie în acest sens.
O consultare on-line în rândul europenilor a relevat faptul că aproximativ 86% dintre respondenți au fost pentru renunțarea schimbării orei, de două ori pe an, fapt ce i-a determinat pe aleșii europeni să voteze la 26 martie 2019 la eliminarea solstițiilor și echinocțiilor.
Țara noastră a introdus pentru prima oară, ora de vară în 1917 în timpul Marelui Război, renunțându-se preț de câțiva ani până în 1932, după care a fost reintrodusă doar pentru șapte ani pâna în 1939. A fost din nou introdusă în timpul lui Ceaușescu în 1979 și de atunci nu a mai suferit nicio modificare.
Motivul care stă la baza acestei schimbări, spun specialiștii, este acela ca oamenii să se bucure mai mult de lumina naturală.
Cum influențează organismul trecerea la ora de iarnă
În anul 2017, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European a publicat un studiu în care indica faptul că nu există niciun efect pozitiv al schimbării orei asupra sănătății ba mai mult cercetarea a relevat faptul că s-ar produce o serie de efecte negative asupra sănătății umane, agriculturii și siguranței în traficul rutier și induce o stare accentuată de stres pentru o perioadă scurtă.
Altfel spus, schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și pot interveni anumite dereglări hormonale, în special a melatoninei, cunoscută de altfel și hormonul somnului. Tranziția la ora de iarnă poate provoca stări și de oboseală și declanșează o scădere a vigilenței, produce tulburări de somn iar rutina zilnică este afectată.
Simptomele diferă de la caz la caz în funcție de persoană dar cele mai frecvente simptome sunt stările de rău, nervozitatea generală, sau dificultatea de a ne trezi dimineața. O soluție pentru evitarea acestor inconveniențe constă în respectarea orei de culcare și de trezire, ideal ar fi să se păstreze o rutină în acest sens.Este indicat și reducerea consumului de cafea sau de ciocolată. Specialiștii susțin că ar fi nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta la ora de iarnă.
