În timp ce președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că va sprijini Ucraina oricât timp este nevoie, cei mai mari membri europeni ai NATO pun la bătaie un pact de apărare cu Ucraina. Astfel, Emmanuel Macron și Olaf Scholz i-ar fi spus lui Zelenski să ia în considerare negocierile de pace cu Rusia, explicând însă că orice decizie privind momentul și condițiile depind doar de Kiev, transmite publicația Wall Street Journal.
Astfel, liderii francezi germani și britanici i-au transmis președintelui ucrainean Zelensky că trebuie să ia în considerare discuții de pace. Germania, Franța și Marea Britanie consideră că legăturile mai puternice dintre NATO și Ucraina reprezintă o modalitate de a încuraja Kievul să înceapă discuții de pace cu Rusia, chiar dacă Moscova continuă să ocupe teritoriul ucrainean, au declarat oficiali din cele trei guverne.
Premierul britanic Rishi Sunak a prezentat săptămâna trecută un proiect de acord care să ofere Ucrainei un acces mult mai larg la echipamente militare avansate, arme și muniții pentru a se apăra după ce războiul se va încheia. El a declarat că planul ar trebui să se afle pe ordinea de zi a reuniunii anuale a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord din iulie. La un an de la începerea războiului, Parisul și Berlinul susțin, de asemenea, inițiativa și toate cele trei guverne o văd ca pe o modalitate de a spori încrederea Ucrainei și de a oferi guvernului de acolo un stimulent pentru a începe discuțiile cu Rusia, au declarat oficialii francezi, germani și britanici.
Ucraina, presată să facă pace cu Rusia
Oficialii din cele trei țări au fost atenți să spună că orice decizie privind momentul și condițiile în care vor începe discuțiile de pace depinde în întregime de Ucraina. Vineri, Rishi Sunak a declarat că Occidentul ar trebui să ofere Ucrainei arme care i-ar oferi un „avantaj decisiv” pe câmpul de luptă, inclusiv avioane de război.
Dar retorica publică ascunde îndoieli private tot mai profunde în rândul politicienilor din Marea Britanie, Franța și Germania că Ucraina va fi capabilă să îi expulzeze pe ruși din estul Ucrainei și din Crimeea, pe care Rusia o controlează din 2014, precum și convingerea că Occidentul nu poate ajuta la susținerea efortului de război decât pentru o perioadă limitată de timp, mai ales dacă conflictul se va stabili într-un impas, spun oficialii din cele trei țări, potrivit The Wall Street Journal.
„Tot repetăm că Rusia nu trebuie să câștige, dar ce înseamnă asta? Dacă războiul continuă suficient de mult timp cu această intensitate, pierderile Ucrainei vor deveni insuportabile”, a declarat un oficial francez de rang înalt. „Și nimeni nu crede că vor putea să recupereze Crimeea”.
Astfel de discuții contrastează puternic cu comentariile publice din această săptămână ale președintelui Biden și ale altor lideri occidentali, care au făcut apel la unitate în fața a ceea ce au numit agresiunea rusă. Niciunul nu a menționat perspectiva deschiderii de către Kiev a unor discuții cu Moscova în viitorul apropiat.
A început al doilea an de război
În timp ce invazia Rusiei în Ucraina intră în al doilea an, președintele ucrainean Volodimir Zelensky a promis că 2023 va fi anul victoriei lor. Într-un discurs înflăcărat la Varșovia, Joe Biden a încercat să mobilizeze Occidentul, spunând „Apetitul autocratului nu poate fi potolit; trebuie să i se opună”.
Oficialii americani au refuzat să comenteze cu privire la pactul de securitate propus de NATO. Washingtonul a declarat că dorește ca Ucraina să fie suficient de înarmată după război pentru a descuraja orice atac viitor al Rusiei. Guvernul german a refuzat să comenteze. Purtătorii de cuvânt ai guvernelor britanic și francez nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz i-au spus președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky că trebuie să înceapă să ia în considerare discuții de pace cu Moscova atunci când cei trei lideri s-au întâlnit la Paris la începutul acestei luni, au declarat persoane familiare cu conversația. În timpul cinei de la Palatul Élysée, sediul somptuos al președinției franceze, Macron a transmis un mesaj mai sobru, au spus persoanele respective, spunându-i dlui Zelenski că până și dușmani de moarte precum Franța și Germania au trebuit să facă pace după cel de-al Doilea Război Mondial.
Macron i-a spus lui Zelenski că a fost un mare lider de război, dar că în cele din urmă va trebui să treacă la statalitatea politică și să ia decizii dificile, au spus aceste persoane. Vorbind după o conferință de securitate la Munchen la sfârșitul săptămânii trecute, Macron a devenit unul dintre primii lideri occidentali care a pus la îndoială în mod public dacă Ucraina sau Rusia ar putea să-și atingă obiectivele de pe câmpul de luptă, spunând că niciuna dintre părți nu ar putea prevala din punct de vedere militar.
El a declarat presei franceze: „Ceea ce avem nevoie acum este ca Ucraina să lanseze o ofensivă militară care să împingă înapoi frontul rusesc pentru a deschide calea pentru o revenire la negocieri”.
Zelenski a declarat vineri că i-a îndemnat în mod repetat pe liderii mondiali să facă presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru o întâlnire înainte de invazie, lucru pe care liderul rus l-a refuzat.
Atrocitățile comise de Rusia în ultimul an fac imposibile astfel de discuții, a declarat Zelenski.
„Acum noi suntem cei care nu o putem face”, a mai spus Zelenski.
„Nu mai este nimic de discutat și nimeni nu mai are ce discuta acolo”, a completat acesta.
NATO vrea să schimbe calculele Kremlinului
Un oficial britanic a declarat că un alt obiectiv al pactului NATO ar fi acela de a schimba calculele Kremlinului. Dacă Moscova vede că Occidentul este pregătit să își mărească în timp asistența militară și angajamentele față de Ucraina, acest lucru ar putea contribui la convingerea Moscovei că nu își poate atinge obiectivele militare.
Generalul Petr Pavel, președintele ales al Republicii Cehe și fost comandant NATO, a declarat la conferința de la Munchen: „S-ar putea să ajungem într-o situație în care eliberarea unor părți ale teritoriului ucrainean ar putea aduce mai multe pierderi de vieți omenești decât va putea suporta societatea… Ar putea exista un moment în care ucrainenii să înceapă să se gândească la un alt rezultat.”
Franța și Germania au semnalat că nu vor livra noi tipuri de arme Ucrainei pe măsură ce luptele vor continua în următoarele săptămâni. Și în timp ce Marea Britanie antrenează piloți ucraineni pe avioane de luptă, oficialii spun că acest lucru face parte din obiectivul pe termen mai lung de a descuraja Rusia de la viitoarele atacuri.
Secretarul de stat american Antony Blinken, care a vorbit, de asemenea, la Munchen săptămâna trecută, a declarat că războiul trebuie să se încheie cu ceea ce el a numit o pace durabilă. El a spus că „asta înseamnă să ne asigurăm că Ucraina are capacitatea de a descuraja agresiunea și, dacă este necesar, de a se apăra eficient împotriva ei”.
„Trebuie să ne gândim – și ne gândim – la cum arată viitorul postbelic pentru a ne asigura că avem securitate și stabilitate pentru ucraineni și securitate și stabilitate în Europa”, a adăugat el.
Teoretic, orice membru NATO ar putea să se opună prin veto propunerii venite din partea Marii Britanii, Franței și Germaniei, dar organizația funcționează pe bază de consens și o astfel de inițiativă nu ar fi nici măcar discutată la un summit fără să se bucure de un sprijin larg în cadrul alianței.
Oferta nu se ridică la nivelul de membru cu drepturi depline al NATO pe care Ucraina l-a solicitat. Cu toate acestea, un acord mai limitat ar putea fi un pas în direcția bună, atâta timp cât face parte dintr-un proces care ar trebui să se încheie la un moment dat în viitor cu o aderare, a declarat Andriy Melnyk, ministrul adjunct de externe al Ucrainei.
„Este cu siguranță ceva cu care putem lucra, dar avem nevoie de un angajament clar că nu exclude aderarea la NATO, care este singura soluție pentru o pace de durată”, a spus el.
Ajutorul NATO s-a schimbat pe parcursul războiului
Când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, aliații occidentali au avut linii roșii stricte în ceea ce privește tipul de ajutor pe care l-ar oferi. Dar, pe măsură ce războiul s-a schimbat, la fel a făcut și tipul de ajutor. The Wall Street Journal examinează răsturnările de politică ale aliaților Ucrainei pentru a ilustra modul în care războiul a progresat în ultimul an.
Pactul propus nu ar include niciun angajament de staționare a forțelor NATO în Ucraina, au declarat oficialii celor trei țări. De asemenea, nu ar oferi Kievului așa-numita protecție a articolului 5, care prevede ca toți membrii să vină în ajutorul altuia în cazul în care acesta este atacat și solicită asistență. Dar au spus că ar oferi Ucrainei mijloacele militare pentru a descuraja orice atac viitor al Rusiei.
Deși termenii exacți nu sunt stabiliți, mai mulți dintre acești oficiali au declarat că Ucraina ar putea obține acces la o gamă largă de sisteme de armament standard NATO și ar putea integra mai strâns forțele sale armate în lanțul de aprovizionare al industriei de apărare occidentale. Germania și-a arătat deja disponibilitatea de a furniza un ajutor specific în mod permanent, inclusiv apărare aeriană, artilerie grea, tancuri și muniție. Marea Britanie a vorbit despre furnizarea de avioane de război. Pe lângă aceasta, spun oficialii, membrii individuali vor continua să ofere asistență militară bilaterală Ucrainei.
„Summitul NATO trebuie să producă o ofertă clară pentru Ucraina, de asemenea pentru a-i oferi lui Zelensky o victorie politică pe care să o poată prezenta acasă ca un stimulent pentru negocieri”, a declarat oficialul britanic.
„Războaiele Rusiei au tendința de a îngheța și apoi de a se dezgheța, și de aceea Ucraina va avea nevoie de mai multe garanții din partea noastră”, a completat acesta.
Ucraina, obligată să negocieze fără să recupereze tot teritoriul
În timp ce Londra, Parisul și Berlinul văd posibilitatea ca Kievul să fie nevoit să caute discuții cu Rusia după o contraofensivă așteptată în această primăvară, care ar putea să o ajute să recâștige mai mult teritoriu, alți susținători ai Ucrainei consideră că nu ar trebui să existe negocieri atâta timp cât trupele rusești rămân pe teritoriul ucrainean. Mulți subliniază că domnul Putin nu a dat niciun semn că ar fi dispus să discute cu bună credință despre pace.
Majoritatea guvernelor din Europa Centrală și de Est se tem că încurajarea Ucrainei să negocieze înainte ca Moscova sau Kievul să fie pregătite ar putea încuraja Rusia, sugerând că sprijinul occidental este în scădere. Aceste guverne cred că dl Putin este încă angajat în obiectivul său inițial din timpul războiului de a cuceri capitala Ucrainei și de a-i răsturna guvernul.
În același timp, membrii estici ai NATO nu doresc să apară ca un obstacol în calea negocierilor de pace. Polonia, Republica Cehă și statele baltice și-au oferit sprijinul pentru planurile lui Zelenski de a pune capăt războiului, o propunere în zece puncte care include compensații financiare, procese pentru crime de război pentru oficialii ruși și respectarea integrității teritoriale a Ucrainei.
Propunerea Londra-Paris-Berlin reprezintă un potențial set de garanții de securitate care ar putea permite Ucrainei să aibă încredere că Rusia nu va folosi o încetare a focului ca o pauză înainte de a lansa o nouă invazie. Până în prezent, au declarat oficialii din Europa Centrală, propunerea a fost discutată doar pe margine, dar aceștia sunt în general reticenți în a semna orice statut NATO pe termen lung pentru Ucraina care nu se încadrează în statutul de membru deplin al alianței.
