Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a alăturat omologului său polonez, Andrzej Duda, pentru a marca cea de-a 80-a comemorare a masacrelor din Volhynia, în timpul cărora naționaliștii ucraineni au ucis până la 100.000 de etnici polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Istoria masacrelor a provocat în mod regulat tensiuni între doi aliați, altfel apropiați. Polonia le consideră un genocid și le-a recunoscut oficial ca atare, însă Ucraina respinge utilizarea acestui termen.
În această dimineață, președintele Zelenski și omologul său polonez Andrzej Duda au mers unul lângă altul pe culoarul Catedralei Sfântul Petru și Pavel din Lutsk, în nord-vestul Ucrainei, înainte de a depune lumânări la altar. „Împreună, aducem un omagiu tuturor victimelor nevinovate din Volhynia! Memoria ne unește! Împreună suntem mai puternici”, a anunțat contul oficial de Twitter al președintelui polonez.
O scurtă ceremonie a fost prezidată în biserică de Stanislaw Gadecki, șeful Bisericii Catolice din Polonia, și de Sviatoslav Șevciuk, care conduce Biserica Greco-Catolică ucraineană. Cei doi arhiepiscopi au semnat vineri o declarație comună pentru a marca aniversarea masacrelor. Primatul Bisericii Ortodoxe din Ucraina, Epifanie, a fost de asemenea prezent la slujbă, relatează televiziunea de stat poloneză TVP.
Relațiile nu sunt stabilizate încă
În luna mai, Ucraina și-a exprimat oficial nemulțumirea după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe a sugerat că Zelenski ar trebui să emită o scuză publică a masacrelor din Volhynia pentru a marca cea de-a 80-a aniversare din acest an.
Cu toate acestea, tensiunile au fost atenuate mai târziu, în aceeași lună, când președintele parlamentului ucrainean, Ruslan Ștefanovici, a ținut un discurs istoric în fața parlamentului polonez, în timpul căruia a recunoscut durerea polonezilor în legătură cu „evenimentele teribile din Volhynia” și „a exprimat sincerele mele condoleanțe” familiilor victimelor.
În pofida acestor acte oficiale, numeroși polonezi consideră că astfel de acțiuni nu merg suficient de departe. Există tot mai multe voci care cer autorităților ucrainene să își ceară scuze în mod explicit pentru masacre, să recunoască faptul că acestea au fost un genocid și să permită exhumarea și înmormântarea corespunzătoare a victimelor.
De asemenea, autoritățile poloneze și-au exprimat adesea nemulțumire față de venerarea continuă în Ucraina a unor lideri naționaliști care au legătură cu masacrele din Volhynia, conform Notes from Poland.
Polonezii nu își retrag sprijinul
Andrzej Duda, a devenit primul nume înscris pe un bulevard din Kiev care îi onorează pe cei care au sprijinit Ucraina de la invazia Rusiei. Placa a fost dezvelită în timpul vizitei facut în anul trecut de președintele Poloniei.
În timpul acestei vizite, Duda a reiterat sprijinul Poloniei pentru eliberarea tuturor părților ocupate de Rusia din Ucraina, inclusiv Crimeea, și a avertizat comunitatea internațională că nu poate exista „o întoarcere la afaceri ca de obicei” cu Moscova.
„Crimeea este Ucraina, la fel cum Gdańsk sau Lublin fac parte din Polonia, cum Nisa face parte din Franța, cum Köln face parte din Germania”, a declarat Duda, vorbind în ucraineană în timpul summitului Platformei Crimeea, o inițiativă diplomatică menită să inverseze anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. „Toate teritoriile care au fost confiscate de Rusia trebuie să fie eliberate”, a mai preciza președintele polonez, conform sursei citate.
