Potrivit statisticilor BNR, indicele ROBOR la trei luni, utilizat la stabilirea dobânzilor variabile la creditele în lei, a crescut vineri, 14 octombrie, la 8,17%, de la 8,15% în ședința precedentă.
Indicele era de 3,02% la începutul anului și a fost raportat la 4,25% în martie. Indicele ROBOR la trei luni a fost de 1,98% la începutul anului 2021 și a început anul 2022 la 3,02%. Când Rusia a declarat război Ucrainei pe 24 februarie, indicele a început să crească și a ajuns la nivelul actual, trecând de la 3,56% pe 23 februarie la 3,61% pe 24 februarie.
Indicele ROBOR la șase luni, care este folosit pentru a determina dobânzile la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut de la 8,24% în perioada anterioară la 8,27%. Cât despre indicele ROBOR la 12 luni, care afișează rata dobânzii plătită la creditele în lei contractate de băncile comerciale de la alte bănci comerciale la 12 luni, a crescut de la 8,36% la 8,37%.
Rata medie a dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în lei este cunoscută sub numele de ROBOR. Cele mai importante influențe asupra evoluției ROBOR sunt cele legate de politica monetară a BNR, de lichiditatea pieței, de inflație și de politica fiscală. Din primăvara anului 2019, un nou indice de referință, indicele trimestrial de referință pentru creditele de consum (IRCC), a înlocuit ROBOR pentru creditele retail noi denominate în lei.
Creșterea dobânzilor este o consecință a inflației
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a declarat că dobânda cheie este strâns legată de rata inflației. Acesta a susținut că „A crescut (dobânda cheie – n.r.) pentru că a crescut inflaţia mai mult decât ne aşteptam şi am văzut această creştere. Cumva în trimestrul al IV-lea al acestui an ar fi trebuit sau am fi vrut să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă. Nu este încă momentul unei traiectorii descendente, indiferent că este uşoară sau nu. Probabil acest episod se va muta spre anul viitor.”, a spus el, potrivit Forbes.
Suciu a explicat modul în care dobânzile bancare sunt influențate de rata inflației, notând că „Atâta vreme cât creşte inflaţia din păcate nu putem să nu creştem dobânzile. Sau nu pot să nu crească dobânzile. Ele sunt condiţionate de creşterea inflaţiei şi sunt răspunsul la creşterea inflaţiei. Sigur că e un efort şi ne preocupă această îngrijorare pe care o creează creşterea dobânzilor, mai ales asupra Robor-ului şi IRCC-ului, care implicit determină creşterea ratelor.
Vorbind despre previziunile asupra procentului de 20% al inflației, preconizat pentru 2023, Suciu a spus că „ Nu avem semnale, dacă nu se întâmplă o catastrofă. Din păcate, putem să vedem şi catastrofe în perioada imediat următoare dacă ne uităm un pic mai la est. (…) Nu, nu vedem inflaţia să crească atât de puternic.” a adăugat el, potrivit sursei citate.
