Pentru a compensa o parte din pierderile provocate anul trecut de secetă, România ar urma să primească din partea Comisiei Europene 34 de milioane de euro.
Banii fac parte dintr-o sumă mai mare, de 455 de milioane de euro, propusă astăzi de executivul comunitar pentru mai multe state confruntate cu dezastre naturale.
Bani europeni
Cea mai mare sumă se va îndrepta către Turcia, în speță, 400 de milioane de euro, țara afectată grav de două cutremure în acest an. Urmează România, 33,9 milioane, pentru pagubele cauzate de secetă anul trecut. În fine, Italia va primi 20,9 milioane de euro, pentru a compensa distrugerile provocate de inundații tot anul trecut.
Banii provin din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene și sunt alocați pentru a acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență sau pentru cele de redresare, cum ar fi reparația infrastructurii, protecția populației sau protejarea monumentelor.
Conform reprezentanților Comisiei, statele în cauză pot deconta retroactiv cheltuielile înregistrate chiar din prima zi a dezastrelor respective. Pasul următor este ca Parlamentul și Consiliul European să aprobe acest ajutor, iar fondurile vor fi alocate într-o singură tranșă.
Secetă peste secetă
Ultima lună a anului trecut a înregistrat cea mai mare creștere a temperaturii medii din istoria înregistrării temperaturilor în țară: peste un grad Celsius în plus.
Acest record îngrijorător a venit după o secetă care care a afectat, în 2022, 800.000 dintre cele 5,4 milioane de hectare de teren cultivate cu cereale în țară. Panorama a arătat efectele secetei asupra recoltei de cereale.
În condițiile în care și această iarnă a fost uscată și călduroasă, pericolul de secetă agravată s-a extins în Europa și au fost lansate avertismente care privesc zone din Spania, Franța, Marea Britanie, Irlanda, nordul Italiei, Elveția, insulele din Mediterana, Grecia și zonele apropiate de Marea Neagră ale României și Bulgariei.
La voia naturii
România se află și ea printre țările serios afectate de secetă și vreme extremă. Analiza evoluției și a impactului secetei prelungite asupra Uniunii Europene arată că, anul trecut, 44% din suprafața UE și a Marii Britanii s-a aflat sub avertizare de secetă, iar 9% sub alertă de secetă – toate asociate cu deficit de umiditate în sol.
Seceta critică din mare parte a Europei este exacerbată de valurile timpurii de caniculă, care s-au suprapus peste deficitul de precipitații din sezonul de iarnă-primăvară, care s-au situat la circa o cincime din media anilor 1991-2000 în UE și Marea Britanie.
În cazul Spaniei, de exemplu, care deja se confruntă cu o secetă severă, temperaturile vor crește brusc la sfârșit de aprilie și vor ajunge la 35, chiar 40 de grade Celsius.
