„Ar fi trebuit să-i ascultăm pe cei care îl cunosc pe Putin”, a transmis Ursula Von der Leyen în cadrul ședintei care a avut loc în Parlamentul European despre starea actuală a blocului comunitar.
„Șoimii” ruși din cadrul UE, din Europa Centrală și de Est, au avut dreptate de la bun început. Vecinii lor puternici din vest au greșit. Dar, această remarcă a fost „încadrată” de fiecare oficial în funcție de interesele lui.
Pentru țările anti-Kremlin din blocul comunitar, aceasta a fost un moment prielnic pentru a cere UE să lovească Rusia cu mai multe sancțiuni și să crească ajutorul acordat Ucrainei.
Toți pentru Ucraina
„Cred că acesta este un moment în istoria europeană în care regiunea noastră poate avea o contribuție istorică”, a declarat ambasadorul Lituaniei la UE, Arnoldas Pranckevičius.
În mai multe capitale occidentale europene, acest discurs a fost văzut mai degrabă ca o reflecție asupra ultimilor ani, nu ca o rețetă pentru viitor.
„Este un mesaj despre trecut și reprezintă o mea culpa pentru Germania, Franța, Italia și mulți alții”, a declarat un diplomat vest-european.
Aceste răspunsuri și perspective împărțite reflectă realitatea din cadrul UE. După un val inițial de sancțiuni, progresul a fost aproape oprit în ceea ce privește noile măsuri referitoare la război. Există un apetit minim pentru noi sancțiuni, oficialii dezbătând cum să finalizeze un pachet de ajutor promis de 9 miliarde de euro pentru Ucraina,. De asemenea, noile donații de arme europene au scăzut în ultimele luni, scrie Politico.
Pentru unii, progresele Ucrainei pe câmpul de luptă au eliminat chiar și nevoia de mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, cel puțin pentru moment.
„Pentru viitor, dacă Rusia ar fi continuat să câștige, atunci am fi avut nevoie de mai multe sancțiuni”, a declarat diplomatul vest-european.
Privind înapoi, dar cu ochii în viitor
În discursul său, Von der Leyen a încercat să mențină un echilibru în a lăuda poziția morală a criticilor Kremlinului, fără a cere noi sancțiuni.
„Ar fi trebuit să ascultăm vocile din interiorul Uniunii noastre, în Polonia, în țările baltice și în toată Europa Centrală și de Est”, a spus Von der Leyen. „Acestea ne-au spus de ani de zile că Putin nu se va opri”.
În flancul estic al UE, oficialii au salutat mesajul șefului Comisiei, insistând în același timp asupra faptului că retorica nu este suficientă.
„Îl cunoaștem pe vecinul nostru”, a răspuns pe Twitter premierul estonian Kaja Kallas. „Nu este vorba despre „v-am spus noi”, ci despre cum vom merge mai departe”. Fără teamă. Kremlinul nu se va opri până când nu va fi împins înapoi și până când justiția nu va prevala”, a continuat aceasta.
Andrzej Sadoś, ambasadorul Poloniei la UE, a lăudat „cuvintele de autocritică” ale lui Von der Leyen, dar a trecut imediat la ceea ce va urma.
„De ani de zile, am reiterat faptul că Putin nu se va opri și că intenția sa este de a-și extinde constant imperiul”, a declarat ambasadorul într-un mesaj text.
Acesta a adăugat faptul că ceea ce este „mai important acum este să luăm măsuri suplimentare pentru a combate influența economică și politică a Rusiei în Occident și să dezrădăcinăm ideologia Russkiy Mir, care a inspirat războiul de astăzi”.
Pe această listă de măsuri suplimentare se numără mai mult ajutor militar și umanitar, o eliberare mai rapidă a asistenței financiare promise și sancțiuni suplimentare pentru Rusia.
„De asemenea, este necesar să se mențină ritmul ridicat al procesului de aderare a Ucrainei la UE”, a adăugat el.
Fără noi sancțiuni pentru Rusia
Pentru unii oficiali, comentariile președintelui subliniază necesitatea de a asculta membrii mai noi ai UE cu privire la Rusia. Lituania are o graniță comună cu Rusia și a reușit la începutul acestui an să se debaraseze complet de energia rusă, o aspirație proeminentă a UE. Pranckevičius, ambasadorul lituanian, a declarat că țara sa poate oferi UE un „adevăr incomod”, precum și „expertiză” cu privire la „modul în care să facem față agresiunii Rusiei și să punem capăt dependenței noastre energetice de combustibilii fosili ruși”.
El și-a exprimat speranța că oficialii ar putea încă „mobiliza voința politică” pentru mai multe sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă Von der Leyen nu a propus miercuri nicio sancțiune nouă.
De asemenea, el a subliniat o promisiune fermă pe care președinta Comisiei Europene a făcut-o în timpul discursului: „Sancțiunile sunt aici pentru a rămâne”.
Alți oficiali estici i-au implorat pe liderii UE să țină cont de remarcile lui Von der Leyen. „Sperăm că acest mesaj va fi înțeles pe scară mai largă”, a declarat un diplomat dintr-un stat din estul UE, înainte de a face o critică ascuțită la adresa cancelarului german Olaf Scholz.
Într-un moment în care armata ucraineană face progrese, iar criticile interne se perindă în Rusia, „unii lideri UE încă mai cred că este o idee bună să aibă o convorbire telefonică neașteptată de 90 de minute cu Putin”, a adăugat diplomatul, referindu-se la o convorbire telefonică între Scholz și Vladimir Putin de marți.
Nu se vede o schimbare a politicii viitoare
În Europa de Vest, mesajul lui Von der Leyen a fost interpretat diferit, mai degrabă ca o critică a gândirii din trecut decât ca o schimbare a politicii viitoare.
„Există o anumită mea culpa în el, cu siguranță”, a declarat un al doilea diplomat vest-european, observând în același timp că „accentul a fost pus pe trecut”.
„Dar, sper că cea mai importantă lecție va fi aceea ca instituțiile UE și Comisia, în general, să asculte pe toată lumea, toate statele membre, și nu doar câteva state mari.”
Discutând despre noile sancțiuni, un oficial UE a fost explicit cu privire la ceea ce reprezintă o problemă în multe capitale occidentale: „redeschiderea sancțiunilor are un cost politic mare. Deoarece ar putea crea diviziuni”, a declarat acesta. „Iar [populația] va crede că dificultățile de aici sunt în strânsă legătură cu aceste sancțiuni (ceea ce nu este adevărat)”.
Desigur, acest lucru s-ar putea schimba oricând. Totul depinde de modul în care evoluează războiul.
„Pe măsură ce rușii se retrag, ar putea ieși la iveală mai multe gropi comune”, a declarat primul diplomat vest-european, care a văzut în remarca lui von der Leyen o analiză retrospectivă. Dacă acest lucru se va întâmpla, a precizat diplomatul, „vor trebui să se ia unele măsuri”.
