Xi Jinping și-a asigurat vineri un al treilea mandat prezidențial de cinci ani în timpul unei sesiuni parlamentare în care și-a întărit și mai mult controlul asupra țării, în timp ce China se confruntă cu provocări tot mai mari pe plan intern și global.
Aproape 3.000 de membri ai parlamentului chinez, Congresul Național al Poporului (CNP), au votat în unanimitate în Marea Sală a Poporului pentru Xi, în vârstă de 69 de ani, în cadrul unor alegeri în care nu a existat niciun alt candidat.
Xi Jinping, care a dus China într-o direcție mai autoritară de când a preluat controlul în urmă cu un deceniu, își prelungește mandatul pe fondul unor relații din ce în ce mai conflictuale cu Washingtonul și Occidentul în ceea ce privește Taiwanul, sprijinul acordat de Beijing Rusiei, comerțul și drepturile omului.
Economia Chinei este în declin
Pe plan intern, cea de-a doua mare economie a lumii se confruntă cu o redresare dificilă după trei ani de politică zero-COVID a lui Xi, cu o încredere fragilă în rândul consumatorilor și al întreprinderilor și cu o cerere globală slabă pentru exporturile chinezești.
Economia Chinei a crescut cu doar 3% anul trecut, una dintre cele mai slabe performanțe din ultimele decenii, iar în timpul parlamentului Beijingul a stabilit un obiectiv modest de creștere pentru acest an, de numai circa 5%. „În cel de-al treilea mandat al său, Xi va trebui să se concentreze pe relansarea economică”, a declarat Willy Lam, senior fellow la Jamestown Foundation, un grup de reflecție american. „Dar dacă va continua cu ceea ce a făcut până acum, un control mai strict al partidului și al statului asupra sectorului privat și confruntarea cu Occidentul, perspectivele sale de succes nu vor fi încurajatoare”.
Xi a pregătit terenul pentru un nou mandat atunci când a eliminat limitele mandatului prezidențial în 2018 și a devenit cel mai puternic lider al Chinei de la Mao Zedong, care a fondat Republica Populară. Președinția Chinei este în mare parte ceremonială, iar principala poziție de putere a lui Xi a fost prelungită în octombrie anul trecut, când a fost reconfirmat pentru încă cinci ani în funcția de secretar general al comitetului central al Partidului Comunist.
Noua țintă
În timpul votului de vineri, Xi a discutat ocazional cu premierul în așteptare Li Qiang, care era așezat la stânga sa și care este pe cale să fie confirmat sâmbătă în poziția nr. 2 în China, un rol care îl pune pe fostul șef al partidului din Shanghai și aliat apropiat al lui Xi să se ocupe de gestionarea economiei. Alți oficiali aprobați de Xi vor fi de asemenea aleși sau numiți în posturi guvernamentale cheie în weekendul care urmează, inclusiv vicepremieri, un guvernator al băncii centrale și numeroși alți miniștri și șefi de departamente.
Sesiunea parlamentară anuală, prima de când China a renunțat la trei ani de restricții COVID, se va încheia luni, când Xi va ține un discurs care va fi urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri din partea presei de către Li. În timpul sesiunii de vineri, Xi și alte zeci de lideri de top aflați pe scenă nu au purtat măști, dar toți ceilalți din vastul auditoriu au purtat.
China a pus capăt brusc politicii zero-COVID în decembrie, după proteste naționale extrem de neobișnuite împotriva acestei politici. Un val ulterior a infectat cea mai mare parte din cei 1,4 miliarde de chinezi, dar China nu a publicat un bilanț complet al deceselor aferente. Parlamentul i-a ales vineri, de asemenea, pe Zhao Leji, 66 de ani, în funcția de președinte al parlamentului și pe Han Zheng, 68 de ani, în funcția de vicepreședinte. Ambii bărbați au făcut parte din fosta echipă de lideri de partid a lui Xi de la Comitetul permanent al Politburo, scrie Reuters.
