Infofinanciar > Lumea la zi > Xi Jinping, discurs îngrijorător la Congresul PCC. Tensiunile față de SUA sunt în creștere
Lumea la zi

Xi Jinping, discurs îngrijorător la Congresul PCC. Tensiunile față de SUA sunt în creștere

Xi Jinping Sursa foto Asia Times
Sursa foto Asia Times

În cadrul celui de al Douăzecilea Congres al Partidului Comunist Chinez, început la 16 octombrie, președintele Xi Jinping este așteptat să obțină un al treilea mandat de conducere. Cu această ocazie, președintele chinez a prezentat un plan de politică externă agresiv, mai ales față de SUA.

Discursul președintelui chinez Xi Jinping din ziua deschiderii reuniunii Partidului Comunist din această săptămână trasează un curs pentru relațiile tensionate cu SUA, care se bazează pe o viziune sumbră a unei Chine asediate de „încercări externe de a o suprima și de a o limita”.

Xi a schițat duminică o politică externă agresivă, în timp ce și-a detaliat „raportul de lucru”, un document care stabilește prioritățile de politică internă și externă ale Partidului Comunist Chinez pentru următorii cinci ani.

„Vom proteja în mod hotărât securitatea puterii de stat, a sistemelor și a ideologiei Chinei – și vom consolida capacitatea de securitate în domenii cheie”, a declarat Xi. „Vom lua măsuri dure împotriva infiltrării, sabotajului, subversiunii și activităților separatiste ale forțelor ostile”, relatează Politico.

Xi a vorbit la deschiderea celui de-al 20-lea Congres al Partidului, o adunare a peste 2.000 de oficiali ai PCC care sunt așteptați să îl susțină pentru un al treilea mandat de lider suprem al țării.

Tensiunile față de SUA se adâncesc

Mesajul implicit al președintelui este că își va dedica cel de-al treilea mandat pentru a contracara amenințare SUA la adresa viziunii sale despre „revigorarea națională” – referindu-se la determinarea sa de a sfida orice încălcări percepute ale unității și suveranității Chinei.

Congresul are loc la doar patru zile după ce administrația Biden a publicat o strategie de securitate națională care se concentrează pe China ca fiind „singurul competitor care are atât intenția de a remodela ordinea internațională, cât și, din ce în ce mai mult, puterea economică, diplomatică, militară și tehnologică pentru a face acest lucru”.

Discursul lui Xi oferă o fereastră către viziunea din ce în ce mai sumbră a liderului chinez asupra viitorului relațiilor dintre SUA și China și ar putea intensifica demersurile SUA de a urmări politici și parteneriate pentru a contracara influența crescândă a Chinei în Indo-Pacific și dincolo de acesta.

„Pesimismul Chinei este profund îngrijorător în ceea ce privește evaluarea mediului său general de securitate, în special a mediului său extern”, a declarat Bonny Lin, fost director de țară pentru China la Biroul Secretarului Apărării și director al proiectului China Power Project la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. „Multe dintre măsurile pe care le enumeră ca fiind necesare pentru China sunt menite să pregătească populația RPC pentru crize interne sau externe”.

Xi a canalizat acest pesimism făcând referire la „încercările externe de a șantaja, de a limita, de a bloca și de a exercita o presiune maximă asupra Chinei”.

Acest limbaj reflectă îngrijorarea tot mai profundă a guvernului chinez cu privire la impactul numărului tot mai mare de inițiative ale administrației Biden care vizează amenințările economice și de securitate percepute pe care China lui Xi le reprezintă pentru SUA. Numai în această lună, SUA a restricționat exporturile de semiconductori către China și a avertizat că China ar putea urmări „militarizarea comerțului ca instrument de coerciție geopolitică”.

Xi a cerut, de asemenea, „o mai mare autonomie și putere în domeniul științei și tehnologiei”, reflectând preocupările guvernului chinez că aceste inițiative ar putea lipsi China de capacitatea de a dezvolta o bază industrială de înaltă tehnologie, atât pentru uz civil, cât și militar, competitivă cu cea a SUA.

Xi a subliniat necesitatea de a moderniza securitatea națională și pregătirea militară a Chinei, îndemnând la „un sistem puternic de descurajare strategică”, o referire implicită la extinderea dramatică a capacității de arme nucleare a Armatei Populare de Eliberare în ultimii doi ani.

„Accentul pus pe securitatea națională și pe securitatea „cuprinzătoare” este izbitor”, a declarat Danny Russel, fost asistent al secretarului de stat pentru afaceri în Asia de Est și Pacific și vicepreședinte pentru securitate internațională și diplomație la Asia Society Policy Institute. „Aceasta este forma lucrurilor care vor urma [în cel de-al treilea mandat al lui Xi] – Este o construcție care justifică continuarea domniei sale și pe care partidul o folosește pentru a cere loialitate și sacrificiu din partea cetățenilor chinezi.”

China nu va renunța la unificarea cu Taiwan

Punctul de declanșare al acestui sacrificiu poate fi un potențial conflict între SUA și China în legătură cu Taiwanul. După vizita președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, în Taiwan, în luna august, China a început să zboare în mod regulat cu avioane de vânătoare peste punctul de la jumătatea distanței dintre apele dintre China și insula autonomă.

În discursul său, Xi a reiterat poziția standard a PCC, potrivit căreia „nu va promite niciodată să renunțe la utilizarea forței” pentru a asigura „reunificarea” cu Taiwanul.

În contextul intensificării provocărilor Armatei Populare de Eliberare de peste strâmtoarea Taiwan, astfel de declarații par mai amenințătoare decât în trecut, a declarat Kerry Brown, fost prim-secretar la Ambasada britanică de la Beijing

„Există un sentiment de pregătire de luptă și că armata nu este acolo doar ca un simbol al puterii”, a declarat Brown, în prezent director al Institutului Lau China de la King’s College din Londra.