Ne despart mai puțin de șase luni față de alegerile prezidențiale de la sfârșitul acestui an. Iar la momentul actual, cele mai mari partide din România nu și-au anunțat încă în mod oficial candidații. Este vorba despre PSD și PNL, formațiuni politice ce nu și-au adus în fața românilor pe cei care îi propun să facă parte din cursa pentru cea mai înaltă poziție a statului român.
Ion Cristoiu, scriitor și publicist, a fost alături de Dan Andronic, jurnalist și istoric, la podcastul „HAI, România!” din 15 iulie și a abordat acest subiect. A spus că, chiar mai important decât numele candidaților, este ceea ce doresc acum românii de la președintele țării.
„Până în noiembrie, nuneapărat numele candidaților contează, ci mai degrabă ce vrem noi, oamenii, de la președintele statului român”, subliniază Ion Cristoiu. „Hai să facem o dezbatere în acest sens”. După aceea, publicistul aduce în discuție una dintre problemele pe care le-a observat de-a lungul celor aproape 35 de ani de la Revoluție încoace. „Potrivit Constituției României, în ceea ce privește instituția prezidențială, s-au adunat mai multe probleme”.
Știu românii ce vor de la președintele României?
Ion Cristoiu face referire în acest caz la apartenența șefului statului la un partid politic, la acea formațiune din care provine. Scriitorul spune că din 1990 și până la momentul de față, raportul dintre președinte și partid ar fi reprezentat o adevărată problemă de ordin constituțional. „De la Ion Iliescu și până la Klaus Iohannis, toți și-au dat demisia din partid așa cum îi obligă legea, dar au rămas în continuare liderii partidului. După aceea, de observat că toți președinții și-au omorât apoi partidele din care au venit”.
Astfel, această amestecare a liderului de stat în viața politică mai mult decât i-ar fi permis ar fi provocat foarte multe probleme, foarte multe daune, spune Ion Cristoiu. Președinții ar fi avut grijă, conform scriitorul, să-și aducă partidele la putere, dar mai ales să se amestece în ceea ce reprezintă organizarea și regulile interne ale formațiunii politice. „Este un adevărat blestem! Ne numim republică prezidențială, dar suntem, pe bună dreptate, o republică prezidențială”.
Ce a făcu bine și ce a făcut rău Klaus Iohannis?
Iar toate cele mai sus menționate, în concepția scriitorului Cristoiu, s-ar fi observat foarte bine în cei aproape zece ani de mandat ai lui Klaus Iohannis. Tocmai de aceea, publicistul vede necesar ca toți candidați la prezidențiale din acest an să spună public cum se diferențiază ei de actualul șef de stat. „Mandatul lui Klaus Iohannis trebuie discutat la rece și pe bune. Nu zic că a făcut numai lucruri rele. De exemplu, a pus capăt puterii binomului. Nu mai este în România acea isterie din ultimii ani ai lui Băsescu la Cotroceni”, adaugă publicistul.
În acest fel, Ion Cristoiu spune la podcastul „HAI, România” de le Evenimentul Zilei că următorul președinte ar trebui să preia pe mai departe ceea ce a făcut bine Klaus Iohannis și să remedieze ceea ce a greșit actualul șef de stat. „Față de Traian Băsescu, el nu s-a vârât în ciorbă. Cercul lui de prieteni a rămas același ca înainte de președinție. Nu prea a avut el de a face cu șefii de la SIE, cu SRI. Iar asta i-a oferit o oarecare autoritate”.
Ion Cristoiu declară faptul că toate aceste detalii, atât bunele, cât și relele lui Klaus Iohannis, ar trebui dezbătute public. Tocmai pentru ca cel căruia îi va preda ștafeta la Cotroceni să știe ce să evite și ceea ce să facă în fruntea statului.
