Angajații din România au dreptul la 15 zile nelucrătoare cu ocazia diverselor sărbători legale, dar aceștia pot beneficia de mai multe astfel de momente, majoritatea dintre ele fiind și plătite.
Aceste zile libere se regăsesc în Codul muncii, în acte normative specifice sau diverse reglementări și politici interne de resurse umane din cadrul fiecărei companii. Acestea sunt reglementate la nivel local sau aliniate la scară glonală.
Lista cu celelalte zile libere de care poate beneficia un salariat
Începem lista zilelor libere, în afara de sărbătorile legale, cu cel mai comun beneficiu al unui salariat, respectiv concediul de odihnă. Acesta pornește de la minimum 20 de zile, angajatorul având posibilitatea de a acorda zile suplimentare de concediu. Pentru cei care sunt minori, persoanele cu dizabilități, pentru cei care își desfășoară activitatea în condiții deosebite dar și pentru nevăzători, angajatorul trebuie să ofere zile de concediu de odihnă în plus.
Evenimentele familiale reprezintă un alt motiv pentru care se poate acorda un număr de zile libere. Acestea sunt plătite și și nu sunt incluse în durata concediuli de odihnă. Aceste zile sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. Aceste momente sunt: căsătoria salariatului, căsătoria unui copil, decesul unei rude de gradul unu sau doi, dar și nașterea unui copil. Angajatul primește zile libere și atunci când își schimbă locul de muncă în cadrul aceleiași unități și, din această cauză, se și mută în altă localitate. O zi liberă se poate acorda și atunci când își schimbă domiciliul în aceeași localitate.
Salariații beneficiază și de 30 de zile de concediu fără plată care se acordă o singură dată în viață pentru realizarea și susținerea unei lucrări de diplomă din cadrul învățământului superior. Dacă angajatul dorește, acest concediu poate fi și divizat.
Cum poți avea zile libere în plus
Un alt motiv pentru a primi zi liberă este reprezentat și de situații personale, mai precis pentru rezolvarea lor. În asemenea situații este nevoie de o aprobare prealabilă din partea angajatorului. Totuși, este important de știut că acest este un tip de concediu neplătit care poate afecta stagiul de cotizare al salariatului, dar și vechimea de muncă.
În perioada în care angajatul nu este capabil de muncă, acesta poate beneficia de un concediu medical în cazul diverse afecțiuni sau stări de sănătate. Printre acestea se numără: boala obișnuită, risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului care este bolnav sau care are dizabilități, boală profesională sau accident de muncă, carantină și așa mai departe. Cel mai recent tip de astfel de concediu introdus în legislație este cel medical pentru îngrijirea unor pacienți cu afecțiuni oncologice.
La naștere copilului, și tatăl poate beneficia de un concediu paternal, respectiv 5 zile plus încă zece dacă a urmat un curs de puericultură. Ulterior, oricare părinte care este salariat poate să beneficieze de concediu pentru creșterea și îngrijirea copilului.
În funcție de situație sau de context, respectându-se prevederile și normele de aplicare, există și alte tipuri de zile libere plătite, precum: autorecenzare, votare, consultații pe timpul sarcinii, donarea de sânge, situații speciale și vaccinarea în perioada COVID, inițierea unui proces de adopție sau acomodarea în cazul adopției. Acestea pot fi cu plată sau fără, potrivit Antena 3.
